Henri Coandă, Da Vinci românilor
Toată lumea ştie că Henri Coandă (1886 - 1972) a fost cel mai mare inventator român, de numele lui legându-se ,,efectul Coandă” în domeniul aerodinamicii. A fost pionierul şi constructorul primului avion cu reacţie din lume (1910). Puţină lume ştie că savantul, născut la Bucureşti într-o familie de general de armată şi profesoară de matematică, a brevetat peste 250 de invenţii, din acest punct de vedere fiind la fel de prolific ca Leonardo Da Vinci. Multe dintre invenţiile lui Coandă au rămas de domeniul SF-ului.
,, Invenţiile lui au fost prea avansate pentru epoca în care el a creat, iar după moartea savantului ele au fost abandonate. Si acum cele 800 de kilograme de documente care alcătuiesc arhiva Hanri Coandă, de la Muzeul Aviaţiei, zac necercetate”, a spus preşedintele Asociaţiei ,,Henri Coandă”, ing. dr. Sorin Minea.
Pe lângă avionul cu reacţie, Coandă a inventat în 1932 ,, aerodina lenticulară”, o farfurie zburătoare funcţională.
În rândul proiectelor sale futuriste se numără macheta unei platforme de depozitare a petrolului extras departe de malul mării, un echipament oceanic pe care savantul l-a construit în Golful Persic.
Un alt proiect este un bloc de locuinţe construit special în formă de cruce, pentru a înmagazina energia solară.
Printre invenţiile pe care Coandă voia să le transpună în realitate era transportul subteran de mărfuri şi persoane cu vehicule pe pernă de aer, la viteze foarte mari, care ar fi permis, de exemplu, parcurgerea distanţei dintre Bucureşti şi Ploieşti în 10 min.
Savantul a descoperit, de exemplu, că fulgii de zăpadă cristalizează diferit în diferite zone ale lumii.
În domeniul construcţiilor, Coandă a brevetat beton-lemnul, folosit la decoraţiuni. Palatul Culturii din Iasi (1926) a fost decorat în totalitate cu acest material.
În Delta Dunării, savantul dorea să construiască ,,Oraşul Viitorului”, drumul până acolo urma să fie parcurs cu ,,aerotubesexpres”-uri.
Acestea sunt câteva din invenţiile futuriste ale marelui Coandă.
Asta se întâmpla când se circula în caleşti, maşini cu motoare în doi timpi şi locomotive cu aburi.
Acum...
Nelu SABĂU
,, Invenţiile lui au fost prea avansate pentru epoca în care el a creat, iar după moartea savantului ele au fost abandonate. Si acum cele 800 de kilograme de documente care alcătuiesc arhiva Hanri Coandă, de la Muzeul Aviaţiei, zac necercetate”, a spus preşedintele Asociaţiei ,,Henri Coandă”, ing. dr. Sorin Minea.
Pe lângă avionul cu reacţie, Coandă a inventat în 1932 ,, aerodina lenticulară”, o farfurie zburătoare funcţională.
În rândul proiectelor sale futuriste se numără macheta unei platforme de depozitare a petrolului extras departe de malul mării, un echipament oceanic pe care savantul l-a construit în Golful Persic.
Un alt proiect este un bloc de locuinţe construit special în formă de cruce, pentru a înmagazina energia solară.
Printre invenţiile pe care Coandă voia să le transpună în realitate era transportul subteran de mărfuri şi persoane cu vehicule pe pernă de aer, la viteze foarte mari, care ar fi permis, de exemplu, parcurgerea distanţei dintre Bucureşti şi Ploieşti în 10 min.
Savantul a descoperit, de exemplu, că fulgii de zăpadă cristalizează diferit în diferite zone ale lumii.
În domeniul construcţiilor, Coandă a brevetat beton-lemnul, folosit la decoraţiuni. Palatul Culturii din Iasi (1926) a fost decorat în totalitate cu acest material.
În Delta Dunării, savantul dorea să construiască ,,Oraşul Viitorului”, drumul până acolo urma să fie parcurs cu ,,aerotubesexpres”-uri.
Acestea sunt câteva din invenţiile futuriste ale marelui Coandă.
Asta se întâmpla când se circula în caleşti, maşini cu motoare în doi timpi şi locomotive cu aburi.
Acum...
Nelu SABĂU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu